Brăila Grădina Pubică Proprietatea privată

În Grădina Publică Brăila exista un mic stadion, de volei sau handbal, care iarna era transformat în patinoar. Nu ştiu când şi cum a apărut, cine a considerat că este necesar şi armonios integrat Grădinii Publice, eu îl ştiam din anii ’70.

Am sperat ca după 1989, degradându-se, ca multe altele la noi, stadionul să dispară şi să fie redat spaţiul respectiv Grădinii Publice, să se păstreze intenţia iniţială de la înfiinţarea ei, să fie o zonă verde. Grădina Publică mai este cunoscută şi sub denumirea de Grădina Mare, dar nu este totuşi chiar aşa de mare, are aproximativ 6 hectare şi trebuie să fii econom cu spaţiul.

Din păcate edilii au văzut altfel lucrurile, nu în verde, spaţiul ocupat de fostul mic stadion a fost extins, ocupându-se o suprafaţă mai mare din Grădina Publică, cu un fel de complex sportiv şi de agrement, au apărut terenuri sintetice, corturi, o clădire nouă, terase, 2much caffe (amuzant în română).
Dacă intri în Grădina Publică prin poarta vestică, dinspre strada Dimitrie Bolintineanu, pe această axă ce trece prin “Fântâna arteziană”, construită (1892) în mijloc, se poate împărţi vizual Grădina Publică în două părţi. Partea dreaptă, frumoasă, cu orizont, vegetaţie, spre care te îndreaptă paşii şi partea stângă, neatractivă, unde au răsărit monstruos construcţiile respective, obturând vizibilitatea.

În urmă cu câteva zile am fost în Grădina Publică pentru fotografiile necesare subiectului acestei postări. Pe o bancă în faţa porţii complexului respectiv stăteau doi bărbaţi. De la prima fotografie, unul dintre ei se ridică şi mă somează:
– Nu aveţi voie să fotografiaţi! Este o proprietate privată!
– Nu am voie să fotografiez? În Grădina Publică? – ripostez eu
– Nu aveţi voie să fotografiaţi! Este o proprietate privată! – repetă bărbatul
– De acord! Dacă este aşa, obţineţi aprobările necesare, instalaţi semnul “fotografiatul interzis”, obiectiv protejat, şi mă conformez!
Bărbatul s-a liniştit brusc, a reocupat locul pe bancă, eu mi-am văzut de drum. Nu ştiu ce l-a stârnit, nu mi s-a mai întâplat aşa ceva, dar scurtul dialog a sugerat titlul postării: “Brăila Grădina Pubică Proprietatea privată”.

Dacă ar fi după mine, îmi exprimam nemulţumirea şi comentam la postarea Brăila Grădina Mare Loc curăţat de istorie , eu asta aş face primul lucru, pare acţiune comunistă, lichidarea acestei “proprietăţi private” şi recuperarea spaţiului respectiv ca zonă verde pentru Grădina Publică Brăila!

Brăila Grădina Publică Castelul de Apă

“Castelul de Apă a fost ridicat între 1912 şi 1913, ca o construcţie modernă, înlocuind vechiul rezervor de apă din Piaţa Carantinei prăbuşit în anul 1892.

După prăbuşirea vechiului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care să fie integrat în arhitectura oraşului şi a vremurilor, astfel a fost elaborat un proiect iniţial, de către inginerul Elie Radu, pentru Piaţa Spiridon, într-un stil arhitectonic renascentist, dar care nu a mai fost pus în practică.
Construcţia finalizată în anul 1913, nu mai respectă nimic din proiectul iniţial, fiind formată din centuri şi contraforţi, ce îmbracă la exterior rezervorul cilindric cu o capacitate totală de 2000 mc.
În 1982, când construcţia îşi pierduse destinaţia anterioară, a devenit spaţiu pentru alimentaţie publică, ocazie cu care s-a demolat cupola originală, stâlpii interiori de susţiner şi planşeul peste rezervorul superior, care s-au refăcut din nou. Cele două rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a două planşee din beton, s-au tăiat goluri pentru uşi şi geamuri. S-au ridicat două turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scară exterioară şi ascensor în interior. Tot cu această ocazie s-au făcut finisările din exterior şi interior. În partea superioară a construcţiei, s-a amenajat un bar, care se putea deplasa în jurul axului său, cu ajutorul unui motor electric, într-o rotaţie completă, oferind privitorului panorama întregului oraş.
Castelul de Apă este situat pe faleza înaltă a Dunării, în punctul cel mai înalt al oraşului, la data construirii lui, fiind cea mai mare construcţie de acest gen din România.”

În prima imagine am scanat avers/revers, Placheta Primăriei Oraşului Brăila, din 15 septembrie 1912 emisă pentru “lucrările esecutate şi puse în esecutare, Ozonarea apei, Rezervoriul de apă, Canalizarea şi Hala de alimente”

În a doua imagine am scanat o Carte poştală ilustrată, Editura Ştefan Tomescu, Brăila, “Brăila – Grădina publică cu rezervorul de apă”, pentru aspectul Castelului de Apă anterior modificărilor din 1982.
Fotografia cu imaginea actuală a Castelului de Apă, captată primăvara când vizibilitatea obiectivului respectiv nu este obturată de înverzirea copacilor, este postată la Brăila Grădina Mare Castelul de Apă.

Actualmente Castelul de Apă este închis, din cauza degradării nu mai are nicio destinaţie. Îmi exprimam nemulţumirea într-un comentariu la Brăila Grădina Mare Loc curăţat de istorie : de ce nu se înlătură măcar gardul ruginit din partea nordică, extins mai mult decât necesar unui perimetru de protecţie a unui obiectiv ce se degradează, gard apărut probabil pe vremea când a primit temporar destinaţia de spaţiu pentru alimentaţie publică şi să fie redat acest spaţiu Grădinii Publice.
La două zile după comentariu, consilierii municipali brăileni au dat un semn de viaţă ...

La 09 Iulie 2013, consilierii municipali brăileni au aprobat documentaţia tehnico-economică şi bugetul de cheltuieli pentru reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Publică, declarat monument istoric clasă B, care după modernizare va funcţiona ca muzeu şi observator astronomic.
„Obiectul proiectului îl constituie reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Publică, prin transformarea funcţiunilor existente în spaţii pentru exponate, documentare, informare cu o tematică relevantă pentru comunitate - "Brăila de-a lungul timpului" - şi, totodată, amenajarea la cota 21,95 metri a clădirii a unui observator astronomic dotat cu lunete şi telescoape”

Brăila Grădina Publică Crucea votivă şi Fântâna

La postarea Brăila Grădina Mare Loc curăţat de istorie spuneam că această zonă, pentru mine, este o enigmă. Este o zonă împrejmuită aflată în spatele clădirii ridicate la sfârşitul secolului XIX, “bufetul grădinii”, format dintr-un corp central din care se deschid simetric două săli. Această clădire a funcţionat ca restaurant de la începutul secolului XX, eu l-am cunoscut cu denumirea de restaurantul “Priveghetoarea” iar din 1984 a fost instalată “Expoziţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Brăilei”.

Pe acest teren, din spatele clădirii, existau urme de morminte neângrijite, năpădite de buruieni dar şi o cruce mare de piatră, pe axa N-S, ridicată la 1886 de “Stan Heroiu cu soţia sa Ana” alături de o Fântână astupată. Prin 2011, Expoziţia de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Brăilei a fost mutată, clădirea a fost renovată şi scoasă la licitaţie pentru a i se reda vechea destinaţie, aceea de restaurant. Toate urmele au dispărut, terenul a fost nivelat şi nu înţelegeam de ce au dispărut.

Am aflat de la “conventiapeisajului” mai exact, de la Codruţa Nedelcu, Director Executiv ARIN - Asociaţia Română a Iubitorilor Naturii, Brăila, căreia îi mulţumesc pentru că a avut bunăvoinţa să zăbovească şi să comenteze la acea fotografie , că aceste elemente au fost de fapt plantate, au aparut ca anexe la “muzeul etnografic”.

Enigma fiind parţial dezlegată, am luat legătura cu doamna Gabriela Cloşcă, muzeograf, şefa Secţiei Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Brăilei care mi-a furnizat mai multe detalii.
Crucea votivă şi Fântâna erau în acea zonă pentru că au făcut parte dintr-o expoziţe în aer liber a Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Brăilei, instalată în Grădina Mare în 1984. Fântâna, de fapt fiind 3 fântâni expuse iniţial, aveau toate elementele, ghizdul, furca, cumpăna şi adăpători. De asemeni au mai fost expuse “Fierăria de la Filipeşti” şi “Locuinţa tradiţională de la Corbu Vechi”. În 1990 au fost retrase exponatele, dar au rămas pe loc Crucea votivă şi ghizdul Fântânii, fotografiate de mine în 2006, iar ceea ce eu am crezut a fi urmele unor morminte, probabil au fost urmele adăpătorilor. În final au fost retrase şi acestea, Crucea votivă şi Fântâna aflându-se acum la Secţia de Ştiinţe ale Naturii din Parcul Monument cu intenţia de a fi folosite acolo într-o nouă expoziţie în aer liber.
Sunt obiecte de inventar şi au intrat în posesia Muzeului Brăilei prin anii ’70, fiind expuse de la prima expoziţie permanentă din 1976, la fostul sediu al secţiei situat pe Calea Galaţi nr. 4, imobil actualmente demolat.

Nu am aflat data exactă şi de unde au fost recoltate, probabil pentru a se evita distrugerea lor, dar pentru aceste informaţii există documente fiind obiecte de inventar ale Muzeului Brăilei.
Nu am aflat nici cine au fost proprietarii Crucii votive, “Stan Heroiu cu soţia sa Ana”, căutarea mea superficială pe internet nu a dus la niciun rezultat.

“Bufetul grădinii” şi-a recăpătat destinaţia iniţială de la începutul secolului XX, aceea de restaurant, iar terasa, la ora la care am făcut eu fotografia părea a fi Terasa Muzeu .

Brăila – candidatul Vasile Varga are referat medical!

La noi la Brăila... la alegerile parlamentare 2012, candidatul USL pentru Camera Deputaţilor, Vasile Varga, are referat medical de la Dr. Bogdan Minescu şi Dr. Petru Ganciu!

Sper ca pe 9 decembrie brăilenilor să nu li se nazare altceva!